Explicatie

Nu inteleg ce legatura au afacerile cu povestile,dar asta a fost tema data de o profesoara.Intram in laborator,si am ramas surprinsi toti sa gasim pe tabla mai multe fotografii.Ne uitam unii la altii uimiti si intrebam ce sunt acelea si de ce sunt acolo,incercand sa dam fiecare varianta lui de explicatie.Pana la urma ne-a lamurit profa':''Trebuie sa compuneti o poveste scurta pe baza fotografiilor!''.Si asta am facut.Povestea mea e mai jos(si a Larisei si a Oanei).

Juramant de calatorie

Pot sa spun,cu cele mai sincere cuvinte,ca povestea mea de viata este potrivita pentru o carte.O carte cu multe amintiri frumoase,o carte in care,poate,va puteti regasi.
Prima fila din povestea vietii mele descrie perioada copilariei,copilarie pe care o sa mi-o amintesc mereu cu drag,copilaria insemnand perioada puritatii,a inocentei si a lipsei problemelor.Imi amintesc de casa bunicilor,de mancarea aromata a bunicii,de jocurile pe care eu si bunicul le jucam,de parca si el ar fi fost copil.Dar anii treceau,iar eu cresteam.Bunicilor le apareau riduri tot mai adanci,iar eu imi doream sa fiu din nou mica.
Timpul a trecut ,iar eu mi-am luat zborul din casa bunicilor,calatorind si intalnind multe persoane interesante.Prima mea calatorie...wow!A fost o adevarata aventura pentru mine.Imi amintesc de parca ar fi fost ieri.Marea era asa de fascinanta pentru mine,desi poate parea un lucru banal.Am ajuns dimineata,iar culorile rasaritului nu au fost, pentru mine, niciodata mai frumoase.Am stat zile insir pe o banca veche,solitara,privind marea.Insa am inceput sa ma intristez atunci cand am realizat ca oamenilor nu le pasa de natura,nu respectau ce ma fascina pe mine atat de mult...Dar aceasta tristete nu a durat prea mult.Cineva se aseaza ,usor,langa mine,spunanad cu o voce aproape soptita:''Razele soarelui parca ar imbraca valurile in culoarea mierii,nu-i asa?''.Am tresarit si m-am uitat uimita cine ar fi putut spune aceste cuvinte.Nu ma asteptam sa mai existe cineva fascinat de acel loc la fel de mult cum eram eu.
Am petrecut foarte mult timp impreuna,vorbind in general despre mare,dar si alte lucruri care mie mi se pareau banale.Am realizat intr-un tarziu cat de mult ne completam si am hotarat sa calatorim.Am mers de colo-colo,dar tot la mare ne-am intors.
Intr-o zi,el se aseaza in genunchi,uitandu-se adanc in ochii mei si spune:''Asa cum razele soarelui imbraca valurile in culoarea mierii,asa surasul tau imi incalzeste sufletul cu iubire.As vrea ca toata viata de acum in colo sa imi surazi.'' si imi ia usor mana,deschide palma si imi pune un inel.
Plaja ca loc,marea ca martor al iubirii,soarele ca simbol al unirii si noi doi ,mire si mireasa cateva ore mai tarziu.
Astazi ,dupa atatia ani,aceasi banca veche,solitara,eu si el,marea si soarele,aceleasi sentimente intense ca prima data,ne unesc pana la moarte.

La multi ani ...

Loredana-Geanina,,Dana,Lori,Geani,Lowee,Daria ,adica eu, iti ureaza La multi ani si bun venit in lumea majorilor.

Ani de liceu...

Iata ca a inceput un nou an scolar,cu aceeasi profesori care ne baga in sala de curs atunci cand se suna,pentru ca noi nu intram,incercand sa recuperam ,parca,timpul in care nu ne-am vazut.Radem ''cu gura pana la urechi'',iar sunetul aplificat de holurile goale,fac rasetele mult mai galagioase decat sunt,dar cui ii pasa!?.Noua nu ,dar profesorilor da.Intra in clasa putin incruntati si spun,parca reprosandu-ne''Credeam ca anul acesta,fiindca ati mai crescut cu un an si sunteti in clasa a 12 a, v-ati mai maturizat,dar m-am inselat!!'',dar fruntea nu ii sta prea mult incruntata cand toti incepem cu intrebari de genu''Cum a fost vacanta?'',iar ,dragul nostru profesor,isi descreteste fruntea si,cu un zambet cald,incepe sa povesteasca o patanie.Si,fiindca,suntem la acelasi capitol cu peripetii,nu se poate abtine sa nu ne intrebe,pe rand,acelasi lucru:''Cum a fost in vacanta?, Unde ai fost?'',iar in momentele acelea nu poti sa nu spui cel putin o intamplare amuzanta pe care ai trait-o.Dar subiectul se schimba brusc.''Anul acesta aveti bacul?'' La auzul acestor cuvinte,mi se ridica parul si un fior ma cuprinde,iar celelalta ganduri dispar,in capul meu fiind''Ce o sa fac la matematica?".Ma ingrozesc.Dar se aude clopotelul.Yeeeeee...Si o luam de la capat.